... disperarea. Acum nu mai e vorba de sărăcie. De masa de mâine. E vorba de copii, de casa lor. De viaţă şi de moarte.
Se destramă pânza înşelătoriilor. 20 de ani s-a creat tuturor impresia că trăiesc bine pentru ca, la adăpostul acestor iluzii, cei fără de Dumnezeu şi fără de limită în lăcomia lor să poată fura tot ce se putea fura. Şi nu le-a ajuns furtul. Au vrut să pună mâna şi pe toate pârghiile sociale şi economice din ţară, pentru a stoarce şi ultima fărâmă de vlagă din oamenii simpli. Aşa că au înlocuit experienţa şi competenţa cu parvenitismul, obedienţa şi incompetenţa.
