Drobeta Turnu Severin Mehedinti, Romania

View Larger Map

Asezare

Aşezare: în partea de sud-vest a ţării
Suprafaţă: 4933 km2 (2,1 % din suprafaţa ţării)
Populaţie totală: 332.000 locuitori din care 49 % locuiesc în mediul urban

Drobeta Tumu-Severin: 118.000 locuitori -Orşova: 16.000 locuitori
bullet

Strehaia: 13.000 locuitori -Vănju Mare:7.000 locuitori

Orasul Drobeta Turnu Severin, resedinta judetului Mehedinti, este situat in
partea cea mai vestica a Olteniei, in sud-vestul tarii, pe una dintre terasele
de pe malul stang al Dunarii, nu departe de iesirea acesteia din marele defileu
Cazane - Portile de Fier. Are centrul plasat pe coordonatele 22°33' longitudine
estica si 44°38' latitudine nordica, in depresiunea subcarpatica a Topolnitei,
pe drumul european 70, la 353 km de Bucuresti, 210 km de Timisoara si 113 km de
Craiova. La confluenţa Cernei cu Dunărea a existat o insulă numită Ada-Kaleh
care a fost înghiţită de apele Dunării la construirea hidrocentralei Porţilor de
Fier.
Relief

Zona in care se gaseste Drobeta Turnu Severin se infatiseaza sub forna unui
amfiteatru dispus in trepte ce coboara dinspre NNV spre SSE, de la munti la
campie. Treapta montană, situată în partea de vest şi nord-vest ajudeţului,
flanchează Cerna şi malul stăng al Dunării. Este reprezentată de Munţii
Mehedinţi (vărful lui Stan-1466 m, altitudinea maximă a judeţului, se remarcă
printr-o mulţime de forme carstice) şi de Munţii Almaj cu multe culmi domoale
complet împădurite. Coborănd spre Dunăre, judeţul se întinde pe Podişul
Mehedinţi şi Getic, iar in sud-est pe Cămpia Olteniei şi Lunca Dunării. Astfel
diferenţa de nivel este de 1400 m.

Planul orasului este un dreptunghi cu latura mare de la est spre vest, dispus pe
un platou usor inclinat, de la nord spre sud. In punctul cel mai inalt din oras,
altitudinea este 104 m, iar punctul cel mai de jos se afla situat langa gara,
unde altitudinea este de 48,75m fata de nivelul marii. Acest platou usor
inclinat spre Dunare a permis atat scurgerea rapida a apei de ploaie si
realizarea unei bune canalizari, cat si o sistematizare ordonata si estetica a
orasului, cu strazi largi si drepte ce se intersecteaza in unghi de 90°.

Severinul este inconjurat de o centura de dealuri, dintre care se remarca Dealul
Balota, spre est, inalt de 368 m.

Geologie

In zona au o larga extindere depozitele sedimentare de varsta mezozoica,
multe dintre ele fiind formate din roci calcaroase ce dau un peisaj carstic
deosebit.

Subsolul Severinului contine granit, gresie, piatra de var si serpentina. La
intrarea in schela Cladovei exista izvoare de ape minerale sulfuroase.
Clima

Drobeta Turnu Severin are o clima temperat - continentala, in care se simt
influente submediteraneene.

Iarna, in special, au loc invazii de mase de aer umede si calde de origine
mediteraneana si oceanica, ceea ce face ca acest anotimp al anului sa fie mai
bland.

Verile sunt in general calduroase, uneori cu temperaturi de peste 35°C, ca
urmare a invaziei aerului fierbinte tropical.

Temperatura medie anuala a aerului: 11,5°C.

Media anuala a precipitatiilor: cca 600 mm.

Viteza medie a vantului:6 m/s.

Asezarea si clima au facut ca apele Dunarii sa se linisteasca, permitand vaselor
sa poata ierna, ceea ce va determina aparitia portului si a orasului modern.

Reteaua hidrografica

Principala artera hidrografica este Dunarea care curge prin sud colectănd
numeroşi afluenţi: Cerna, Topolniţa etc. Extremitatea estică a judeţului este
drenată de Motru, afluent al Jiului. Localitatea este marginita de raurile
Topolnita la est si Bahna mai la vest, tot aici varsandu-se in Dunare paraurile
Vodita si Jidostita.Numeroasele izvoare de la poalele terasei pe care este
situat orasul au fost amenajate intr-o frumoasa salba de fantani, ce dau o nota
specifica orasului.

Lacuri

Cel mai important lac este cel de la Porţile de Fier 1 (construit între anii
1964-1972 împreună cu ex-lugoslavia) în zona localităţii Gura Văii (40 ha),
format în spatele unui baraj de beton avănd o înălţime maximă de 60 m; se
extinde şi în judeţul Caraş-Severin.

Lacul de acumulare Porţile de Fier II, în arealul comunei Gogoşu, este construit
tot în colaborare cu ex-Iugoslavia.

Lacurile din Lunca Dunării: Lacul Vadului, Gărla Mare;

Lacul carstic Zătan - în apropierea localităţii Baia de Aramă. Defileul
Dunării-Clisura Cazanelor - prezintă o succesiune de lărgiri şi îngustări (clisuri)
determinate de altemanţa rocilor. Din întregul defileu, zona Cazanelor este cea
mai spectaculoasă. Aval de bazinetul Dubovei, pe o lungime de 3, 6 km, se
desfăşoară Cazanele Mici (150-350m lăţime), iar amonte, Cazanele Mari (3, 8 km
lungime şi 200-350 m lăţime). Calcarele din zona cazanelor Dunării au favorizat
dezvoltarea formelor de relief carstic: versanţi abrupţi, coline, numeroase
peşteri (Ponicova, Veterani, Fluturilor etc.).

In amonte de Portile de Fier I, Dunarea creeaza unul din cele mai frumoase
sectoare ale sale, cel al defileului. Lacul de acumulare al Hidrocentralei de la
Portile de Fier I a inundat 3262 ha pe malul stang si 6569 ha pe malul drept,
totalizand o suprafata de 32000 ha si un volum de apa de 2550 metri cubi. Coada
lacului se intinde pana la 140 km ajungand in apropierea orasului Belgrad, unde
Dunarea recapata forma sa initiala.
Solul

In Drobeta Turnu Severin se gasesc soluri brun - roscate podzolite si soluri de
faneata.

Bogatii naturale

In general in zona se intalnesc subunitatile naturale ale Carpatilor
Meridionali, Piemontului Genetic si Campiei Romane, fiecare dintre ele continand
resurse naturale de importanta economica deosebita. Cele mai raspandite resurse
sunt materialele de constructii (marna, nisipuri si pietrisuri)

Vegetatia si fauna

Teritoriul pe care este asezat astazi orasul a fost o campie cu palcuri de
stejari, din care s-a pastrat o suprafata mica, in nord, de numai 12 hectare,
actuala padure Crihala.

Parcul Rozelor din Drobeta Turnu Severin cuprinde sute de soiuri de arbori si
trandafiri, infloriti pe zeci de hectare.

De asemenea, arbori de origine mediteraneana, precum: smochinul, migdalul,
castanul comestibil, sunt caracteristici zonei

Orasul se gaseste in zona stejarilor submezofili, termofili (paduri de cer si
gitnita in alternanta cu terenuri cultivate si pajisti xeromezofile).

Influentele mediteraneene au dus la aclimatizarea smochinului şi migdalului, dar
şi a unor specii de animale cum ar fi: vipera cu corn, scorpionul, broasca
ţestoasă de uscat.

Fauna este specifica zonei de campie, fiind formata in special din rozatoare (popandaul,
harciogul,si iepurele), pasari (pitpalacul, graurul, ciocarlia, prigoria,
dumbraveanca si fisa de camp) si reptilele (sarpele saritor si soparla).

Dintre nevertebrate, cele mai frecvente sunt unele specii de fluturi (fluturele
coada randunicii, fluturele ochi de paun si fluturele amiral), albilita si
nalbarul.

Dintre animalele de interes genetic sunt mai bine reprezentate capriorul,
iepurele si potarnichea.

Ihtiofauna este dominata de mreana, cega, clean, stiuca, ghibort si scobar. O
nota aparte face pestele migrator anghile, element atlantic - mediteraneano -
pontic, care vine pentru maturizare in Dunare, tocmai din Oceanul Atlantic.

Exista in fauna din zona si unele particularitati deosebite, precum broasca
testoasa de uscat, vipera cu corn, presura barboasa, pietrar mediteranean,
scorpionul, cicadele.

Technorati Tags: Mehedinţi Ştiinţă geografia Mehedinţi asezare geologie reteaua hidrografica lacuri bogatii naturale vegetatia fauna